close
vector
vector

Interviu cu Marius Costache, CEO GreenGlass Recycling

Marius Costache este CEO al companilor GreenGlass și GreenWEEE, parte din GreenGroup, având peste 15 ani de experiență în industria de gestionare a deșeurilor, cu accent pe colectarea și reciclarea deșeurilor din ambalaje de sticlă și a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE). Este implicat, atât la nivel național cât și internațional în studii despre analizele economice ale modelelor de afaceri privind reciclarea sticlei și promovează activ principiile economiei circulare, ale sustenabilității și reducerii impactului deșeurilor asupra mediului, fiind un susținător al soluțiilor inovatoare și durabile în domeniul reciclării.

Despre GreenGlass Recycling

Parte din GreenGroup, GreenGlass Recycling este cea mai modernă fabrică de reciclare a sticlei din România, având certificare end-of-waste. Certificarea end-of-waste semnalează că sticla reciclată la GreenGlass poate fi tratată și utilizată ca materie primă în mod similar materialelor originale și demonstrează conformitatea cu standardele europene pentru reciclare.

Câteva cifre cheie pentru GreenGlass

Înființată în 2013, GreenGlass este o companie românească care a deschis drumul reciclării sticlei în România, cu o investiție de 5 milioane de euro și o capacitate de reciclare de 110.000 de tone/an. Prin procese tehnologice avansate și instalații de sortare optoelectronică, transformăm în fiecare an peste 200 de milioane de ambalaje de sticlă în miliarde de cioburi, resurse valoroase pentru industria de ambalaje.

1. Ce așteptări sunt pentru 2024? 

Pentru anul 2024, se anticipează o serie de evoluții semnificative în domeniul reciclării sticlei în România. Implementarea sistemului de garanție-depozit este văzută ca un factor cheie în sporirea ratei de colectare a sticlei și în reducerea cantității de deșeuri de sticlă care ajung în mediu. Anticipăm că GreenGlass va juca un rol crucial în asigurarea infrastructurii și a capacităților necesare pentru a gestiona eficient fluxurile de sticlă reciclată din acest sistem.

De asemenea, colaborarea cu principalul producător de sticlă din țară a permis obținerea unui procent de 60% conținut sticlă reciclată în ambalajele noi, iar acest trend este așteptat să continue în anii următori, contribuind la stabilizarea și creșterea fluxului de sticlă reciclată destinată producției.

2. Care sunt avantajele reciclării sticlei, nu doar pentru mediu, ci și din perspectiva economică și a dezvoltării durabile?

Din punct de vedere economic, reciclarea sticlei poate genera economii semnificative de costuri. Procesul de topire a sticlei reciclate necesită mai puțină energie decât cel al materiilor prime virgine, deoarece sticla reciclată are un punct de topire mai scăzut. Reducerea consumului de energie și extinderea duratei de viață a cuptoarelor de topire conduc la economii de costuri pentru producători, cât și la reducerea amprentei de carbon asociate energiei folosite.

3. De ce este important menținerea sticlei într-un ciclu închis de reciclare?

Sticla este un material capabil să fie reciclat la nesfârșit fără a-și pierde calitatea. Prin reciclarea sticlei într-un sistem de buclă închisă se reduce necesitatea extragerii și procesării de materii prime, ceea ce ajută la conservarea resurselor naturale și la reducerea amprentei de CO2, asociate cu tot procesul de fabricație a sticlei, de la extracție până la noi produse.

Durabilitatea sticlei o diferențiază de alte materiale, cum ar fi plasticul, care se degradează în timp. În plus, chiar și cu impurități, sticla nu pune mari probleme la reciclare. Astfel, simplitatea este caracteristica ce face ca sticla să fie o resursă extrem de valoroasă și sustenabilă în cadrul economiei circulare.

4. Care sunt principalele provocări întâmpinate în încercarea de a menține un ciclu închis de reciclare a sticlei?

Deși sticla are rezultate bune la colectare în România, mai puțin de 20% din ce se colectează ajunge să fie valorificat în buclă închisă. Restul ajunge în aplicații care scot sticla din circuitul economic, cum ar fi să intre în compoziția pavelelor sau blocheților de beton.

Avem încredere că acest lucru se va schimba odată cu sistemul garanție-depozit.

5. Recent, România a aderat la platforma Close the glass loop, prin intermediul CERC, al cărui membru este și GreenGlass. Ce importanță și implicație are acest lucru pentru dezvoltarea GreenGlass?

Ne aflăm într-un moment crucial pentru promovarea economiei circulare, mai ales ținând cont de termenele limită pentru îndeplinirea obiectivelor europene de colectare și reciclare a sticlei. Iar platforma Close the glass loop creează o punte de comunicare între toți jucătorii din lanțul de valoare al sticlei și vine cu expertiză valoroasă, prin studii de caz și exemple concrete din alte țări, care pot fi aplicate și în cazul României.

GreenGlass Recycling e un jucător important în echipa cu care România va trebui să își atingă ținta propusă prin aderarea la Close the glass loop, adica 90% colectare și reciclare a deșeurilor de sticlă. Totodată, prin aderarea la această platformă europeană, ne așteptăm să beneficiem de o legislație secundară mai motivantă.

counter counter
...
reducerea emisiilor de CO2 (t)